Mi veni mi mi’ncucciu
sempri a lì to’ peti,
come un cani a lu so patruni.
‘Nta bucca mi veni
sempri lu to nomi,
comu all’amanti
chiddu dill’amata.
La menti mi brucia
chianu chianu
comu brucia un lignu
di luvara.
Un raggiu mi trasivu
‘nta lu cori,
comu trasi la luci
da finestra: un disiu
forti e priputenti
di pusari la me testa
‘nte to mani.
© Francesco
lunedì 1 dicembre 2008
domenica 28 settembre 2008
lunedì 22 settembre 2008
'A prighera
Cu la menti sempri ‘ntruzzu
‘nta li guai di sta terra
e scuncìcu ‘u Signuruzzu
pi famigghi sempri ‘nguerra.
Suttasupra tanti casi,
senza beni nè rizzettu,
senza mura nè bastasi,
senza seggi e mancu lettu.
C’era ‘u tempu di la fami,
di li letti chi fanfazzi,
supra ‘a rina pi du’ rami,
picca piatti e senza tazzi,
ma la sira o fucularu
misu ‘i cantu lu tilaru,
nudda mamma cchiù tiscia,
era l’ura di lu Missia.
Di sti tempi cchiù si prega?
Sunnu tanti li chiffari:
c’eni ‘u film di la strega,
i famosi pu’ safari,
‘u tronista chi cummari
e ‘u palluni di vaddari.
Lu Rusariu scumparivu,
‘a prighera: tutta quanta.
Puru ‘a rotta si piddivu
da famigghia tutta Santa.
© Francesco
‘nta li guai di sta terra
e scuncìcu ‘u Signuruzzu
pi famigghi sempri ‘nguerra.
Suttasupra tanti casi,
senza beni nè rizzettu,
senza mura nè bastasi,
senza seggi e mancu lettu.
C’era ‘u tempu di la fami,
di li letti chi fanfazzi,
supra ‘a rina pi du’ rami,
picca piatti e senza tazzi,
ma la sira o fucularu
misu ‘i cantu lu tilaru,
nudda mamma cchiù tiscia,
era l’ura di lu Missia.
Di sti tempi cchiù si prega?
Sunnu tanti li chiffari:
c’eni ‘u film di la strega,
i famosi pu’ safari,
‘u tronista chi cummari
e ‘u palluni di vaddari.
Lu Rusariu scumparivu,
‘a prighera: tutta quanta.
Puru ‘a rotta si piddivu
da famigghia tutta Santa.
© Francesco
Chi omu S. Giuseppi
Chi omu randi S. Giuseppi,
quantu amuri dari seppi.
Senza mancu diri ahi
a Maria livò ‘nte guai,
scutandu l’anciuleddu
c’annunciava un figghiu beddu.
E comu i patri sempri fannu,
stannu zitti e avanti vannu,
S. Giuseppi seppi dari
tuttu quantu a li so’ cari.
Emigranti divintoi:
in Egittu travagghioi;
li sò mani ‘i caddi gghini,
senza sfarzu ne lustrini
e li petri pi cuscini,
‘nta la panza: du’ luppini.
Sempri iddu stava accantu
a stu figghiu tuttu santu,
mentri Diu Onnipotenti
lu vaddava surridenti.
Di iddu assai veramenti
non si parra ‘nta Scrittura,
ma era omu ubbidienti,
era chista a so’ natura.
Era un omo tantu piu
Chi fu patri du’ nostru Diu!
© Francesco
quantu amuri dari seppi.
Senza mancu diri ahi
a Maria livò ‘nte guai,
scutandu l’anciuleddu
c’annunciava un figghiu beddu.
E comu i patri sempri fannu,
stannu zitti e avanti vannu,
S. Giuseppi seppi dari
tuttu quantu a li so’ cari.
Emigranti divintoi:
in Egittu travagghioi;
li sò mani ‘i caddi gghini,
senza sfarzu ne lustrini
e li petri pi cuscini,
‘nta la panza: du’ luppini.
Sempri iddu stava accantu
a stu figghiu tuttu santu,
mentri Diu Onnipotenti
lu vaddava surridenti.
Di iddu assai veramenti
non si parra ‘nta Scrittura,
ma era omu ubbidienti,
era chista a so’ natura.
Era un omo tantu piu
Chi fu patri du’ nostru Diu!
© Francesco
Cristiani
Jò o spissu mi mettu a pinsari
e lu Signuri vulissi prigari
ma jeni tantu lu dumandari
chi non m i trovu a cuminciari.
Pensu o vicinu chi 'mbivi vinu
e l'africanu senza cuscinu.
Pensu o drogatu chi n'avi paci
e a cu si trova 'nmenzu a'la braci.
Pensu a'la 'nvidia chi torci budedda
e a cu non parra e si tira a casedda.
Pensu a cu grida sempri pa' paci
ma 'nto so cori è n'aceddu rapaci.
Pensu a'la guerra chi potta la fami
e tanti carusi 'nmenzu e ruttami.
pensu a niautri chi stamu 'nto beni
ma sputamu sintenzi e vileni.
E pensu a'la genti chi 'ntornu mi staci
chi massumigghiunu a tanti buddaci.
Poti succederi du mundu la fini
ma sulu ridunu comu cretini.
Stanno 'mmucciati, misi 'nte tani
e passunu anni, misi e simani.
Parrunu a vanvira senza capiri
iaprunu 'a bucca sulu pi diri.
Chista eni genti caru Gesù
chi mancu iddi sannu cu sù.
Jò ti pregu cu' cori 'nte mani
falli sbigghiari, macara dumani.
Jò ti pregu e 'nginocchiu mi mettu
fa' pi 'na vota mi musciunu 'u pettu!
© Francesco
e lu Signuri vulissi prigari
ma jeni tantu lu dumandari
chi non m i trovu a cuminciari.
Pensu o vicinu chi 'mbivi vinu
e l'africanu senza cuscinu.
Pensu o drogatu chi n'avi paci
e a cu si trova 'nmenzu a'la braci.
Pensu a'la 'nvidia chi torci budedda
e a cu non parra e si tira a casedda.
Pensu a cu grida sempri pa' paci
ma 'nto so cori è n'aceddu rapaci.
Pensu a'la guerra chi potta la fami
e tanti carusi 'nmenzu e ruttami.
pensu a niautri chi stamu 'nto beni
ma sputamu sintenzi e vileni.
E pensu a'la genti chi 'ntornu mi staci
chi massumigghiunu a tanti buddaci.
Poti succederi du mundu la fini
ma sulu ridunu comu cretini.
Stanno 'mmucciati, misi 'nte tani
e passunu anni, misi e simani.
Parrunu a vanvira senza capiri
iaprunu 'a bucca sulu pi diri.
Chista eni genti caru Gesù
chi mancu iddi sannu cu sù.
Jò ti pregu cu' cori 'nte mani
falli sbigghiari, macara dumani.
Jò ti pregu e 'nginocchiu mi mettu
fa' pi 'na vota mi musciunu 'u pettu!
© Francesco
Tuttu 'nto sì!
Quandu l’anciulu a Maria ‘ncuntrò
ci dissi cuntentu di Dio l’intentu.
Maria cu’ foga dissi di sì!
Poi piccitta, piccitta si fici
e ‘ntò sò pettu strincivu a Gesù.
E, undi a cucina scappoi, si dici,
chi un bell’inchinu a Maria ci fici,
chi,‘ntò so’ cori cantava così:
-“L’anima mia magnifica il Signore
e il mio spirito esulta in Dio mio salvatore”.
Sempri d’appressu a stu figghiu idda stava,
cu’ grandi amuri si lu curava.
Sempri dicia scutati a Gesù,
iddu è capaci di fari di cchiù.
Scutati i paroli chi iddu vi dici,
pinzati ‘a lu beni chi iddu vi faci.
Scutati, scutati e non vi stancati,
di vinu e di ranu muririti saziati;
cu javi fami mi non s’angustìa,
Gesù si faravi eucaristia.
Tutto stu fattu Gesù lu vaddava
e ogni mumentu di cchiù l’amava.
Era cuntentu di ‘na mamma così,
chi ad ogni cusittà ci dicia di sì!
Chista è la mamma chi niautri avemu,
la stissa mamma c’avia Gesù.
Chista è la mamma chi ancora ‘ndi dici:
-“Cu javi fami mi non s‘angustìa
Gesù si è fattu Eucaristia”!
© Francesco
ci dissi cuntentu di Dio l’intentu.
Maria cu’ foga dissi di sì!
Poi piccitta, piccitta si fici
e ‘ntò sò pettu strincivu a Gesù.
E, undi a cucina scappoi, si dici,
chi un bell’inchinu a Maria ci fici,
chi,‘ntò so’ cori cantava così:
-“L’anima mia magnifica il Signore
e il mio spirito esulta in Dio mio salvatore”.
Sempri d’appressu a stu figghiu idda stava,
cu’ grandi amuri si lu curava.
Sempri dicia scutati a Gesù,
iddu è capaci di fari di cchiù.
Scutati i paroli chi iddu vi dici,
pinzati ‘a lu beni chi iddu vi faci.
Scutati, scutati e non vi stancati,
di vinu e di ranu muririti saziati;
cu javi fami mi non s’angustìa,
Gesù si faravi eucaristia.
Tutto stu fattu Gesù lu vaddava
e ogni mumentu di cchiù l’amava.
Era cuntentu di ‘na mamma così,
chi ad ogni cusittà ci dicia di sì!
Chista è la mamma chi niautri avemu,
la stissa mamma c’avia Gesù.
Chista è la mamma chi ancora ‘ndi dici:
-“Cu javi fami mi non s‘angustìa
Gesù si è fattu Eucaristia”!
© Francesco
Un tempu
Mi mettu a pinsari ogni tantu
quandu me patri si chiamava “Santu”,
quandu cu triddenti zappava la vigna
e tinia ‘a coppula supra la tigna
o quandu scausu pistava ‘a racina
e lu mustu schicciava ‘nta tina.
O quandu da liva era ‘u tempu:
iddu sveltu chi mani ‘a cugghia,
tuttu un peti ‘nto lampu ‘u finia
e mai ogghiu ccattoi ‘a putia.
Mi ricordu puru ogni tantu,
quandu jò sittatu ‘o so cantu,
mi cuntava di mari ‘ntimpesta
o chi usandu sveltu la testa
ci rubava e tedeschi ‘i patati
o… chi soddi erunu sempri cuntati.
Ora lu vaddu…mi pari ‘n’mischinu
(lu me cori di lacrimi è chjnu),
è sittatu misu o’ncantuzzu
li so spaddi, fannu l’inchinu
e di nomi si chiama “Santuzzu”.
© Francesco
quandu me patri si chiamava “Santu”,
quandu cu triddenti zappava la vigna
e tinia ‘a coppula supra la tigna
o quandu scausu pistava ‘a racina
e lu mustu schicciava ‘nta tina.
O quandu da liva era ‘u tempu:
iddu sveltu chi mani ‘a cugghia,
tuttu un peti ‘nto lampu ‘u finia
e mai ogghiu ccattoi ‘a putia.
Mi ricordu puru ogni tantu,
quandu jò sittatu ‘o so cantu,
mi cuntava di mari ‘ntimpesta
o chi usandu sveltu la testa
ci rubava e tedeschi ‘i patati
o… chi soddi erunu sempri cuntati.
Ora lu vaddu…mi pari ‘n’mischinu
(lu me cori di lacrimi è chjnu),
è sittatu misu o’ncantuzzu
li so spaddi, fannu l’inchinu
e di nomi si chiama “Santuzzu”.
© Francesco
lunedì 19 maggio 2008
'A Missa
‘A Duminica tanti andamu a Missa
ma ‘menzu e banchi mai ‘ndi ricugghiemu,
sciaminati tutti quanti stamu
chi mancu li saluti ‘ndi facemu.
A diri ‘a verità non videmu l’ura
lu parrinu mi faci la chiusura,
stamu comu a chiddi supra ‘i spini
pinsandu ‘u manciari, la pattita e li lupini.
L’aspettu ieni seriu, li funci: un metru e ‘menzu
e tantu pi’ gradiri c’è ‘a puzza dill’incensu.
Ci manca puru ‘a predica chi non finisci mai
e chiddu avanti ‘i tia chi parra di so guai.
‘Ndi strincemu poi li mani senza capiri nenti,
ma basta chi u facemu e chi mustramu ‘i denti.
Chi facci scuri scuri, ‘ndi mittemu ‘nfila
'i mani sunnu ‘giunti, ma li causi: vecchia tila!
© Francesco
ma ‘menzu e banchi mai ‘ndi ricugghiemu,
sciaminati tutti quanti stamu
chi mancu li saluti ‘ndi facemu.
A diri ‘a verità non videmu l’ura
lu parrinu mi faci la chiusura,
stamu comu a chiddi supra ‘i spini
pinsandu ‘u manciari, la pattita e li lupini.
L’aspettu ieni seriu, li funci: un metru e ‘menzu
e tantu pi’ gradiri c’è ‘a puzza dill’incensu.
Ci manca puru ‘a predica chi non finisci mai
e chiddu avanti ‘i tia chi parra di so guai.
‘Ndi strincemu poi li mani senza capiri nenti,
ma basta chi u facemu e chi mustramu ‘i denti.
Chi facci scuri scuri, ‘ndi mittemu ‘nfila
'i mani sunnu ‘giunti, ma li causi: vecchia tila!
© Francesco
giovedì 6 marzo 2008
Senza 'mmucciari
A cosa chi fra amici non suppottu
ieni mucciari ‘a pura virità.
Mi veni ‘nta testa di bottu
quando scopru la malignità.
Chi ‘ndi custa mi veni ‘i pinsari,
picchi avemu sempre a’mbrugghiari?
Non fussi cchiù normali parrari,
apettamenti, senza ‘mmucciari?
Amicizia voli diri proprio chistu:
diri li cosi papali papali
occhi ‘nta l’occhi senza lu mali.
© Francesco
ieni mucciari ‘a pura virità.
Mi veni ‘nta testa di bottu
quando scopru la malignità.
Chi ‘ndi custa mi veni ‘i pinsari,
picchi avemu sempre a’mbrugghiari?
Non fussi cchiù normali parrari,
apettamenti, senza ‘mmucciari?
Amicizia voli diri proprio chistu:
diri li cosi papali papali
occhi ‘nta l’occhi senza lu mali.
© Francesco
venerdì 8 febbraio 2008
Malincunia
Ogni tantu mi pigghia ‘a malincunia
mi sentu stranu, ma lacrima di puisia.
Mi vidu ‘ncucciatu a pedi di la cruci
e vidu Gesù, la mani, ‘na carizza duci.
Li lacrimi scindunu chianu chianu,
un omu chi cianci, pari stranu,
‘nta l’occhji mi vadda mi mugghieri:
mi ridi, già canusci 'i me pinseri.
© Francesco
mi sentu stranu, ma lacrima di puisia.
Mi vidu ‘ncucciatu a pedi di la cruci
e vidu Gesù, la mani, ‘na carizza duci.
Li lacrimi scindunu chianu chianu,
un omu chi cianci, pari stranu,
‘nta l’occhji mi vadda mi mugghieri:
mi ridi, già canusci 'i me pinseri.
© Francesco
Iscriviti a:
Post (Atom)
Medjugorje
Medjugorje – Messaggio della Regina della Pace – 25 Marzo 2025 “Cari figli! In questo tempo di grazia, in cui siete chiamati alla convers...
-
PER TUTTI VOI: BUONA PASQUA E TANTA GIOIA, HALLELUJAH!
-
(scrivere dal 1999) Con i suoi occhi da cane bastonato, sempre lì in mezzo al prato, senza a...